Aces text nu este compus de mine ci este copiat de pe un alt site.Mi s-a parut interesant si m-am gandit ca ar fi bine sa il impart cu voi .. DRAGII MEI CITITORI :)Dezamagirea
La inceput te simti binecuvantat/a pentru ca te-ai indragostit. Traiesti cu convingerea ca ai gasit persoana ideala pentru tine. Treptat insa, o noua idee ti se furiseaza in minte: persoana pe care o iubesti are cateva defecte. Iti poti spune ca e prea egoista, ca e prea cicalitoare, ca flirteaza cu alte persoane pentru a-si ascunde anxietatile legate de sex, ca acorda mult mai multa atentie copiilor decat partenerului, etc. Toate problemele legate de aceste sentimente trebuie rezolvate pentru ca relatia sa nu intre in dificultate.
Erodarea
Dezamagirile si descoperirea defectelor reduc sentimentul de iubire si atractia pe care o simti pentru celalalt. Este posibil sa nu iti dai seama foarte clar de ce nu mai esti asa indragostit/a, de ce devii stresat/a. Este esential in aceasta etapa sa incerci sa discuti sincer cu partenera/ul ta/u. Altfel vei incerca sa iti impui tot timpul punctul de vedere, iti vei planifica viitorul cu mai putina grija, vei descoperi noi interese, iti vei privi partenera/ul foarte critic, iti vei pierde increderea in el/ea si apetitul sexual.
Detasarea
Fiecare dezamagire in parte va fi foarte dureroasa. Vei incerca sa te retragi pentru a evita durerea si tristetea. Daca izolarea persista va fi greu sa te intorci la sentimentele de afectiune pentru celalalt. Uneori doar unul dintre parteneri a ajuns in acest stadiu al detasarii - dar asta este suficient pentru a distruge relatia. In acest stadiu comunicarea este redusa, partenerii sustin ca nu le pasa ce se intampla, chiar daca se simt raniti. Ei nu se pot insa decide daca sa intrerupa sau nu relatia. Adesea sfarsitul are loc intr-un impuls de manie de moment.
Separarea fizica
Separarea este un semn sigur ca relatia a esuat. Oamenii au multe reactii in momentul separarii. Uneori este dureroasa si viata pare lipsita de sens, alteori este posibil sa o fi dorit de mult timp si sa te simti usurat. Aproape intotdeauna insa te simti singur, ai sentimente de frica, de esec. Sunt multe schimbari pe care trebuie sa le faci mergi in noi locuri, iti creezi noi tabieturi, trebuie sa cunosti noi oameni.
Jelirea si uitarea
Suferim cand pierdem un partener chiar si daca acesta ne-a cauzat multa suferinta. Treptat scapam de fantomele trecutului, renuntam la speranta intr-o impacare si realizam ca iubirea s-a stins pentru totdeauna. Ne simtim in acelasi timp furiosi, suparati, vinovati, speriati si plini de speranta. Ne petrecem o mare parte a timpului retraind vechea relatie - cat de cumplit s-a purtat partenerul nostru, cum ar fi trebuit sa se poarte, a cui a fost vina. Este uman sa retraiesti aceste vechi emotii. In cele din urma te vei decide insa sa renunti si te vei gandi la viitor mai mult decat la trecut.
O noua viata
Atentia se muta de la trecut la viitor. Uneori importanta acordata a tot ceea ce este nou devine obsesiva - vrei sa iti iei noi haine, sa te comporti diferit, sa mergi la petreceri si in excursii, iti planifici o noua cariera. Unii sunt nerabdatori sa se indragosteasca din nou, altii urasc sexul opus sau sunt speriati de orice implicare emotionala. Este ca si cum ai fi din nou un adolescent. Cu totii am trecut prin astfel de stadii. Principalul este ca dintr-o relatie destramata sa iesim mai intelepti, mai puternici. Putem incerca sa gasim cativa prieteni apropiati si sa ne facem planuri realiste in ceea ce priveste viitorul nostru. Acum nu mai traiesti un permanent stres, nu mai esti atat de ingrijorat incat sa nu poti dormi noaptea, desi viata este dura esti gata sa incerci sa obtii ceva mai bun.
1 comment:
Interesanta ideea..atentia se muta de la trecut la viitor..Stii,de obicei fetele sunt cele care si varsa lacrimi efemere asupra unor relatii,rar mai vezi barbati care sufera sau care nu pot dormii noaptea din cauza unor ganduri patimase si dureroase.Intradevar,e greu..fiecare despartire e o rupere..nu stiu cat de intensa sau puternica..insa de noi tine totul..cum si ce va continua..cat si cand va dura..daca durerea persista sau trece imediat si poti considera intreaga experienta negativa ca pe un dus rece.E vorba de acceptarea unor noi perspective si de incercarea de a adopta sau nu un nou stil de viata,cu care poate nu vroiai sa te obisnuiesti..iti placea cand te trezeai dimineata langa el in pat,iti placea sa i fai cafeaua,sa i calci hainele si chiar sa i aranjezi zecile de lucruri aruncate peste tot..si chiar daca te vaiti iti placea sa i gatesti si mai mult..iti placea cand el te saruta parinteste pe frunte in semn de recunoastere..sau,poate nu facea lucrurile astea,poate era rece si introvertit si..te lasa sa observi tu restul..poate te bazaia ca puteati comanda o pizza,dar insa observi stralucirea in ochi.perfectul sentiment de multumire(parerea mea).Dupa ce toate astea nu mai sunt,se duc,se evapora si planurile tale de viitor sunt bursc spulberate fara vreo sansa de revenire pe taramuri sigure..te ridici frumos si te scuturi..si incerci sa mergi mai departe..chiar daca in urma cazaturii te va durea spatele,vei avea un picior in ghips,o mana luxata sau..mai grav..o durere crunta in stomac si un gol foarte greu de umplut in suflet..vorbesc de despartirile greu de depasit la care oamenii se implica sentimental..si dupa un timp baiatul isi observa totusi fosta pe strada si o priveste uimit..a slabit,are fata trista si obosita si nu mai are acea stralucire in ochi sau acea siguranta in pas..lucruri care l au atras la un moment dat..si se gandeste oare de ce?umbla noaptea mult?a inceput sa fumeze?cine stie cu ce distrus sta si o neglijeaza?Si ea..nu si gaseste noapte somnul,plange din orice si e nesigura si nervoasa din orice..si a pierdut o parte din viata pe care vroia sa o pastrze,poate pe timp nedeterminat..a pierit acea siguranta..dar,va trece si asta,cum au trecut si altele si in viitor va deveni cea care fusese inainte,cel putin pe exterior..apa trece,pietrele raman,exact ca acele semne pe care ni le lasa despartirile bruste,dureroase si mult prea signifiante.
Post a Comment